Astronomii vor să surprindă imagini în timp real ale găurii negre din centrul galaxiei noastre

Echipa de oameni de ştiinţă care a colaborat în cadrul Event Horizon Telescop (EHT) şi care a oferit, în premieră, o imagine a găurii negre Sagittarius A*, aflată în mijlocul galaxiei noastre, pregăteşte un proiect şi mai ambiţios. Cercetătorii vor ca de această dată să surprindă imagini în timp real ale acestei găuri negre, notează Science Alert.

Cercetătorii care lucrează la acest nou proiect, botezat Next Generation Event Horizon Telescope (ngEHT), vor să surpindă aceste imagini pentru a înţelege mai bine modul în care se comportă Sagittarius A* şi cum aceasta afectează spaţiul din jurul său.

• O substanță din strugurii roșii ar putea preveni cancerul
• De ce nu este bine să-ți faci patul imediat după ce te-ai trezit dimineața?

„Vrem să vedem cum evoluează în timp real o gaură neagră”, a declarat Shep Doelman, astronom şi coordonator al echipei EHT la nivel global.

„Atunci am putea să înţelegem cum lansează acele jeturi care provin din cei doi poli ai săi. Putem vedea cum evoluează în acelaşi timp cu galaxia. Putem chiar să testăm teoriile lui Einstein despre gravitaţie în moduri complet diferite, analizând materia din orbită, nu lumina, ci materia din jurul găurii negre”, a mai adăugat Shep Doelman.

În cadrul ngEHT, oamenii de ştiinţă vor să adauge noi telescoape în reţeaua de observaţie şi, la fel de important, să folosească noi computere, care pot procesa o cantitate de date de 10 ori mai mare faţă de proiectul anterior. Doelman aproximează că astfel, în doar cinci ani, vor reuşi să producă primele înregistrări cu Sagittarius A*, gaura neagră din mijlocul Căii Lactee, şi cu M87, gaura neagră din constelaţia Fecioarei şi chiar să surpindă modul în care acestea consumă materia din jurul lor.

„Imaginează-ţi că ai putea vedea gaura neagră în timpul uneia din acele perioade de activitate (n.r. când consumă materie). Am vedea exact de unde provine acea emisie (n.r. de lumină). Înţelegând cum se întâmplă aceste fenomene, am înţelege mai multe despre dinamica găurilor negre şi cum acestea se alimentează”, a explicat Doelman.

Oamenii de ştiinţă din cadrul ngEHT au ales Sagittarius A* din cauza faptului că are o masă mică, aproximativ patru miliarde de mase solare, ceea ce înseamnă că în jurul acesteia se află un disc de acreţie mai mic, care permite materiei să realizeze o orbită completă în doar câteva ore. Doelman explică faptul că această gaură neagră este foarte activă şi că în decursul unei nopţi de observaţii materia poate realiza opt-nouă orbite complete.

Până în anul 2020, oamenii de ştiinţă vor să ajungă la un număr de 11 telescoape în reţeaua ngEHT şi în anul 2026 vor să mai adauge noi antene de satelit, pentru a creşte calitatea înregistrărilor.

Citeşte şi: